Te-ai gândit vreodată cât de obosit ajunge un om care toată ziua își măsoară fiecare cuvânt ca să nu fie dat afară? Sau cât de mult își dorește cineva să pună o poză cu persoana iubită pe birou, dar lasă rama goală de frică? Ai simțit vreodată la ședință că cineva se strânge în el când își spune pronumele? Sau ai văzut pe cineva care evită petrecerile de firmă pentru că nu știe dacă poate veni cu persoana iubită?
Aceste lucruri se întâmplă zilnic în birourile din România. Incluziunea LGBTQ+ nu înseamnă să pui curcubeu pe pereți, ci să creezi un loc în care nimeni nu mai vine cu nodul în gât dimineața.
1. Începe cu pronumele și numele alese: primul pas spre incluziune LGBTQ+
Când cunoști pe cineva nou, întreabă calm „cum vrei să ți se spună și ce pronume folosești?”. Pare simplu, dar pentru persoanele LGBTQ din România asta înseamnă enorm. Mulți, de multe ori, aud zilnic numele vechi strigat de colegi.
Obișnuiește-te să pui pronumele în semnătura de e-mail, în badge-ul de la conferințe sau în descrierea de Slack. Vei observa că și alții încep să facă la fel. Când toată lumea vede că e normal, frica dispare încet, încet.
Greșești uneori? Spune „scuze” și mergi înainte. Nu transforma greșeala într-un moment penibil.
2. Întrerupe discriminarea la locul de muncă imediat ce o auzi
Discriminarea la locul de muncă în ceea ce privește persoanele LGBTQ din România apare probabil, de cele mai multe ori în firme mari. Pentru că în aceste firme există o mare diversitate de angajați cu viziuni diferite de viață sau prejudecăți formate din mediul în care au crescut de mici.
Glumele despre „bărbați care plâng” sau „fete care se sărută” apar mai des decât crezi. Ele par mici, dar rănesc profund. Spune clar și calm „nu-mi place gluma asta, hai să schimbăm subiectul”. Nu ai nevoie de ton de profesor, ajunge să arăți că nu e ok. Colegii învață rapid ce e ok și ce nu. Am văzut echipe întregi care în 2-3 luni au renunțat complet la astfel de bancuri pentru că cineva a avut curaj să spună stop de fiecare dată.
Incluziunea LGBTQ+ se construiește și prin aceste intervenții mărunte, dar repetate.
3. Creează momente de incluziune socială în afara orelor de program
La majoritatea firmelor, oamenii se adună după serviciu în grupuri deja formate. Persoanele LGBTQ+ rămân deseori singure pentru că nu știu dacă pot veni cu partenerul de același sex. Propune ieșiri unde scrie „+1 binevenit oricine ar fi”. Alege baruri sau restaurante cunoscute ca fiind primitoare.
Când vezi un cuplu de fete ținându-se de mână la masa de lângă și nimeni nu se uită urât, acolo simți că incluziunea socială chiar funcționează. Aceste ieșiri fac ca luni dimineața oamenii să vină cu chef, nu cu teamă că iar vor sta singuri la masa de prânz.
Nu trebuie evenimente mari, ajunge să arăți că toți sunt egali.
4. Adaugă beneficii care spun „te vedem și te prețuim”
Scrie negru pe alb că discriminarea pe bază de orientare sexuală, identitate de gen sau expresie de gen se pedepsește. Explică exact ce înseamnă: glumele, poreclele, refuzul de a folosi numele corect, comentariile la adresa familiei cuiva. Agresorul primește avertisment sau mai rău. Când oamenii văd că există un drum sigur, încep să aibă încredere.
Recunoaște concediul de căsătorie și pentru cuplurile de același sex care s-au căsătorit în altă țară UE. Oferă 5 zile în plus pentru schimbarea actelor sau pentru proceduri medicale specifice. Adaugă în platforma de beneficii flexibile opțiunea de consultații pentru tratamente hormonale. Nu costă enorm, dar pentru omul care are nevoie înseamnă „aici sunt acasă”.
5. Fii aliat în fiecare zi prin gesturi concrete care construiesc incluziunea LGBTQ+
Când vorbești despre weekend, spune „ce ai făcut cu persoana iubită?” în loc de „ce ai făcut cu iubita?”.
Când organizezi Secret Santa, pune reguli clare că glumele despre orientare nu sunt ok. Când vezi pe cineva nou care pare timid, invită-l la cafea fără să întrebi nimic personal.
Mai există un lucru pe care îl poți face și care costă zero lei: ascultă. Când un coleg îți povestește că s-a certat cu părinții pentru că e gay, nu sări cu soluții. Spune doar „îmi pare rău că treci prin asta, sunt aici dacă vrei să vorbești”. Uneori, asta e tot ce are nevoie cineva ca să vină a doua zi la muncă cu zâmbetul pe buze.
Incluziunea LGBTQ+ nu cere discursuri lungi. Cere doar să te porți cu oamenii așa cum ai vrea să se poarte ei cu tine. Când biroul devine locul în care nimeni nu mai ascunde poze, pronume sau parteneri, toată lumea câștigă. Oamenii lucrează mai bine, râd mai mult și pleacă seara acasă mai ușurați. Și asta e cea mai frumoasă schimbare pe care o poți aduce la locul de muncă, zi după zi.
Deci, incluziunea LGBTQ+ nu înseamnă să pui steaguri peste tot sau să faci paradă în birou. Înseamnă să creezi un loc în care oamenii vin dimineața și respiră ușurați că pot fi ei înșiși.
Când un angajat nu mai inventează „prietene” sau „prieteni” fictivi, când râde cu voce tare la glume pentru că știe că e în siguranță, atunci ai reușit. Și nu e doar despre ei. E despre toți colegii care învață că oamenii sunt oameni, indiferent pe cine iubesc sau cum se numesc. E despre o companie în care toată lumea vine cu drag, lucrează cu drag și pleacă seara acasă întreagă. Asta e cea mai frumoasă poveste pe care o poți scrie ca om de HR.
Citește și: Incluziunea începe cu atitudinea… și cu limbajul potrivit
