Dragoș Judele este o forță, un tânăr remarcabil ce are o carismă cum rar îți este dat să întâlnești. Însă, el este în esență un om al acțiunii: muncește neîncetat pentru visurile sale și pentru o viață cât mai bine adaptată nevoilor lui.
Iar parcursul său, creionat parțial de dizabilitate, pe care nu a lăsat-o niciodată să îl doboare, l-a transformat într-un exemplu de perseverență. Ne-a oferit acest interviu emoționant și totodată emblematic pentru reziliența din antreprenoriatul românesc.
Citește-l cu atenție, fiindcă e plin de lecții prețioase.
1. Cum ai descrie drumul tău personal până la antreprenoriat?
Parcursul spre reușita mea în antreprenoriat nu a fost deloc liniar, primele 3 idei de business pe care le-am avut au fost un eșec. Dar cu multă reziliență, răbdare și speranță, am ajuns să fac primii bani cam după 4 ani de încercări. Cred că e foarte important, orice am face, să nu uităm să ne antrenăm speranța și optimismul. Eu, deși de multe ori nu vedeam o soluție de care să mă agăț, nu am încetat niciodată să cred că voi obține eventual ceea ce îmi doresc.
2. Ce te-a motivat să începi un business, în ciuda provocărilor „suplimentare”?
Cred că am devenit antreprenor nu doar în ciuda, ci datorită provocărilor „suplimentare”. Recunosc că motivul a fost pur egoist. Mi-am dorit să fac destui bani încât să pot să îmi câștig un grad ridicat de independență și mobilitate. Până în clasa a 12-a, voiam să mă fac programator, să dau probabil la politehnică, nu simțeam la acel moment o chemare către a dezvolta afaceri. Simțeam însă foarte multă frustrare, furie și neputință spre finalul liceului.
Aceasta este o vârstă complicată pentru fiecare om, dar cred că atunci când se adaugă și o dizabilitate, devine cu atât mai dificilă. Iar în cazul meu, toate aceste trăiri erau amplificate dintr-o lipsă de independență și mobilitate. De aceea, când a venit momentul să îmi aleg o facultate, am zis că trebuie să mă focusez pe o carieră unde voi putea câștiga destui bani ca să pot să angajez niște asistenți personali și un șofer, să pot să îmi cumpăr și adaptez o casă, o mașină, să îmi achiziționez un scaun electric performant etc.
3. Există un moment-cheie care ți-a schimbat perspectiva asupra vieții și a carierei?
Cred că momentul în care am conștientizat ce implicații va avea dizabilitatea asupra vieții mele de adult și al viitorului meu și al familiei mele a fost și cel care mi-a trasat traiectoria de carieră și viață.
4. Cum ai descoperit domeniul în care activezi acum?
Am ales antreprenoriatul pentru că, deși mi se părea domeniul cel mai greu, e de departe domeniul în care poți obține cea mai mare independență financiară.
5. Ce te inspiră în munca ta de zi cu zi ca antreprenor?
Deși banii au fost motivatorul inițial, nu pot spune că mă mai inspiră odată ce mi-am acoperit niște nevoi de bază. Acum, cel mai mult mă motivează să pot oferi, alături de echipele mele, produse și servicii de calitate world class pentru clienții noștri.
6. Care este misiunea businessului tău și ce te diferențiază pe piață?
Misiunea agenției de marketing JD Digital este să oferim o voce business-urilor locale în mediul digital prin website-uri, campanii de marketing, automatizări sau conținut video pe YouTube și rețelele de socializare. Cred că ne diferențiază proactivitatea, viteza, suportul constant pe care îl oferim, dar și faptul că încercăm mereu să livrăm peste așteptările clienților.
Misiunea cafenelei de specialitate Tucano Coffee este de a servi cea mai bună cafea din oraș. Dar, mai presus de asta, ne dorim să creăm un nou tip de cafenele: cafenele ca spații creative. Pentru că pentru noi, ele sunt mai mult decât un loc unde se servește cafea de specialitate. Aceste spații creative inspiră și influențează într-un mod frumos oaspeții noștri și echipa noastră. Ei devin mai sinceri și mai deschiși, mai simpli, uniți și creativi.
7. Ce ai vrea ca oamenii să înțeleagă mai bine despre antreprenorii cu dizabilități?
Aș vrea să înțeleagă că antreprenoriatul nu ține de dizabilitate sau orice alte aparențe. Antreprenoriatul ține de competență, de disciplină și de etica muncii prin care prestezi produse sau servicii. Așa că, încurajez oamenii să se uite mai mult la ce poate face un om și nu la aparențele externe.
8. Cum ai gestionat situațiile în care ai fost subestimat din cauza scaunului rulant?
Am ignorat și mi-am continuat munca. Nu mă interesează cine și dacă mă subestimează, dacă muncești destul de mult, faptele vor vorbi de la sine.
9. Te-ai lovit vreodată de birocrație sau lipsă de accesibilitate în dezvoltarea afacerii?
M-am lovit de multă birocrație și lipsă de accesibilitate în ceea ce privește deschiderea unui business cu locație fizică. În cazul agenției de marketing, am putut să fac totul online de acasă și de aceea eu încurajez persoanele cu dizabilități să se orienteze pe partea de cariere în mediul digital.
10. Care a fost cel mai greu moment în antreprenoriat și ce te-a făcut să continui?
Cel mai greu moment în antreprenoriat a fost pentru mine perioada până am început efectiv activitatea. Mă refer la perioada în care cauți și testezi idei și care, în cazul meu, a fost plină de eșecuri. Dar, consider că aceea este o perioadă definitorie pentru un antreprenor pentru că te obișnuiește să treci peste frica de eșec, de respingere, te învață reziliența și concepte fundamentale despre piață și mediul de afaceri. Ce m-a făcut să continui? Pentru mine nu a existat niciodată opțiunea să abandonez, era mult prea important, aș spune chiar vital pentru mine. Nu m-am întrebat niciodată dacă voi deveni antreprenor, am știut că e doar o chestiune de timp, învățare și încercare.
11. Cum percepi deschiderea mediului de afaceri din România față de diversitate și incluziune?
Personal, am simțit doar deschidere din partea partenerilor, clienților, cred că m-au apreciat cu atât mai mult că fac lucruri din ipostaza de persoană cu dizabilități. Deși probabil sunt încă multe prejudecăți, cred că prin exemple că se poate, le vom înlătura în timp.
12. Ai avut mentori sau persoane care te-au susținut în mod special? Dacă da, pe cine?
Da, am avut privilegiul să am mentori la care m-am uitat ca la niște modele de urmat. În primul rând, tatăl meu, care este și el antreprenor și care, deși nu m-a încurajat neapărat să îi urmez calea, m-a susținut necondiționat. Lui îi datorez o mare parte din cine sunt eu astăzi. Pe lângă el, am avut câțiva profesori extraordinari la facultate, Cosmin Alexandru și Adrian Stanciu, care consider că mi-au modelat disciplina și gândirea critică.
13. Cum le răspunzi celor care te privesc mai întâi prin prisma dizabilității și abia apoi ca profesionist?
Nu îmi amintesc să fi simțit personal astfel de prejudecăți. Dar, dacă aș fi într-o astfel de ipostază, mi-aș da seama că nu am ce să construiesc cu un astfel de om. I-aș comunica direct ce simt și aș pune capăt discuției.
14. Ce reacții ai primit de la clienți și parteneri de-a lungul timpului?
Am primit doar reacții de respect și admirație, ceea ce nu poate decât să mă împlinească și să mă motiveze să continui să fac ceea ce fac.
15. Folosești tehnologii sau strategii adaptate pentru a-ți facilita munca?
În principiu, folosesc doar laptopul și telefonul, uneori mă ajut de funcții precum mesaje vocale sau Siri/Alexa în momente când mă simt prea obosit pentru a scrie text.
16. Ce ai vrea să le transmiți tinerilor cu dizabilități care visează la antreprenoriat?
Să nu accepte „Nu poți” de la nimeni, nici măcar de la ei înșiși. Trebuie să își dea voie să spere și să încerce. Și eu am auzit „Tu nu vei putea” de câteva ori, uneori chiar de la persoane foarte apropiate. Să nu aștepte să vină cineva să îi salveze pentru că trebuie să o facă chiar ei ca să găsească împlinirea adevărată. Să își urmeze visele și să încerce tot ce ține de ei. Să caute și să experimenteze până găsesc o activitate căreia se pot dedica și în care pot deveni foarte buni prin muncă constantă. Și, nu în ultimul rând, să nu își piardă răbdarea și speranța pentru că, mie mi-au luat ani, uneori decenii până să îmi ating anumite vise. Lucrurile mărețe în viață vin prin multă muncă și răbdare, dar merită tot efortul.
17. Care este cel mai mare impact pe care simți că l-ai avut până acum?
Cred că faptul că am putut să creez 12 locuri de muncă, să facem zilnic viața a 300 oameni măcar puțin mai bună printr-o cafea sau că am ajutat peste 70 de afaceri să se dezvolte în mediul digital.
18. Cum contribuie businessul tău la schimbarea mentalităților despre persoanele cu dizabilități?
Prin puterea exemplului că poți face lucruri competente și în ciuda unei dizabilități.
19. Ai vreun vis mare, încă neatins, la care lucrezi?
Da, să întemeiez o familie la un moment dat.
20. Ce obstacole crezi că mai trebuie depășite în societate pentru ca antreprenorii cu dizabilități să aibă șanse egale?
Cred că e nevoie de mult mai multă susținere și educare în ceea ce privește sistemul Unităților Protejate și incluziunea etică și sustenabilă a lor în mediul de afaceri românesc. Cred că trebuie accelerată accesibilizarea infrastructurii și a birocrației prin digitalizare completă. Și cred că mai avem nevoie ca persoanele cu dizabilități să nu își piardă dreptul la asistență medicală sau pensii de invaliditate doar pentru că s-au angajat sau și-au deschis o firmă. Faptul că lucrezi nu înseamnă că dizabilitatea s-a evaporat.
21. Ce ai vrea ca cititorii acestui articol să înțeleagă despre viața ta și despre succes?
Aș vrea să înțeleagă că succesul în antreprenoriat și chiar și în viață se datorează în principal muncii, rezilienței și mentalității cu care îmbrățișezi provocările. Da, pot să spun că am avut parte și de oportunități, dar cred că atunci când nu renunți și participi la joc, e doar o chestiune de timp până oportunitatea potrivită te va găsi.
22. Dacă ai putea transmite un singur mesaj României despre dizabilitate, antreprenoriat și perseverență, care ar fi acela?
Aș dori să transmit tuturor oamenilor, indiferent de dizabilitățile sau provocările cu care se confruntă, că a fi excepțional înseamnă, prin definiție, a fi o excepție. Înseamnă să o iei pe căi mai puțin bătute, să ai curaj și uneori și o doză de nebunie. Așa că folosiți-vă de asta și fiți excepționali, fiecare în felul vostru!
Povestea lui Dragoș Judele demonstrează că succesul este o alegere… repetată de a continua, chiar și atunci când eșecurile par să se adune. Antreprenoriatul, așa cum îl descrie el, ține de competență, disciplină și curajul de a construi pe termen lung. Prin businessurile sale, prin locurile de muncă create și prin exemplul personal, Dragoș ajută la schimbarea mentalităților despre dizabilitate și performanță în România.
Mesajul lui este, la fel ca el, excepțional: incluziunea se face prin oportunități, accesibilitate și recunoașterea valorii profesionale. Cât despre visuri mărețe, acestea se îndeplinesc cu muncă, multă răbdare și perseverență.
Societatea are nevoie de modele cum e Dragoș Judele. 🙂
